Top

Sedinta cu parintii

Dupa ce am citit povestile savuroase de la Miruna si BabyRacy, despre cum baietii din viata lor au ajuns sa le cunoasca parintii, am preluat si eu leapsa pentru ca mi s-a parut o chestie misto si interesanta de povestit.

Acum stau sa ma gandesc ce ar fi mai interesant, cum am cunoscut eu parintii fetelor sau cum au cunoscut ele parintii mei.

Asa le-am cunoscut eu parintii lor.

Imi aduc aminte de prima mea prietena (bine, nici nu cred ca ne-am sarutat), era undeva prin clasa a 6-a sau a 7-a. Era mai mica de inaltime decat mine, blondutza si foarte dragutza. Ei ii cam placea de mine, dar ii placea si de celalalt prieten al ei :)) Eu mega gelos, dar .. asta e alta poveste. Am conoscut-o pe maica-sa doar, pentru ca aproape in fiecare seara plecam impreuna de la scoala. Nu stiu cati ani avea maica-sa, dar toata scoala era indragostita de ea :X Arata bestial! Eu, copil fiind la varsta aia, mare lucru nu cred ca am discutat cu ea si relatia nu a fost nimic mai mult decat niste plimbari de la scoala pana acasa, cu tot felul de povestiri.

Sarim vreo 6 ani si ajungem in clasa a 12-a unde pot spune ca am avut prima mea prietena pe bune. (Da, eram in a 12-a! Pe vremea aia eram un timid si jumatate) Sau .. poate era a 11-a? Nu mai conteaza. Am fost vreo 3 luni impreuna si ne-am certat dintr-o prostie. Mergeam destul de des la ea acasa si, din cate-mi aduc aminte, doar cu mama ei am interactionat putin. O salutam, schimbam 2-3 vorbe si ne lasa singuri in camera sa stam pe calculator. Ne-am certat din cauza mIRC-ului :)) cu o replica venita, la nervi, din partea mea “ma p*s pe canalul tau” :)) Dupa 1-2 zile am sunat-o sa-mi cer scuze, iar ea mi-a dat-o pe maica-sa la telefon care m-a intrebat de ce am zis ca ma p*s pe canalul ei si ce e ala un canal :))

Tot pe vremea cand eram in Timisoara am mai fost cu o tipa, vreo 2 luni asa. Parintii ei erau profesori universitari sau ceva de genul asta. Mama ei foarte de treaba, iar tatal nici macar nu saluta. Imi era putin frica de el, cu toate ca eu chiar credeam in relatia respectiva. Ea imi spunea sa nu-mi fac griji in privinta tatalui, dar acum realizez eu de ce nu ma saluta el, din pacate. El, tatal, probabil isi spunea “cand o sa treaca 6 luni de relatie, o sa-l salut, pana atunci sa fie sanatos, oricum nu o sa reziste mai mult de 2 luni”.

Inainte sa ma mut din Timisoara in Bucuresti am avut o relatie de 2 ani cu o tipa. A fost prima mea relatie de durata si in care pot spune ca am fost intr-adevar indragostit [FFWD]. I-am cunoscut parintii la scurt timp dupa ce ne-am “cuplat”. Oameni simpli si foarte de treaba. Petreceam destul timp la ei acasa si ma intelegeam bine cu ei, iar mama ei facea si prajituri in fiecare week-end. Superb!

Mutat la Bucuresti pot spune ca am ajuns sa fac, in sfarsit, gesturile care trebuie facute atunci cand cunosti parintii. Bine, tatal nu l-am cunoscut, dar mama era o doamna! Ii cumparam flori de fiecare data cand mergeam in vizita, in rest, spre bucuria mea, doamna ma placea destul de mult si ma intelegeam bine cu dansa. Tin minte ca de ziua mea, acum vreo 2 ani, mi-au organizat o mini-petrecere care a fost foarte foarte faina, mi-au facut tort & stuff. A fost frumos, dar s-a terminat.

Pot spune ca in general am fost un norocos si nu prea mi-a fost frica de parintii fetelor. Ma duceam cu capul inainte ca n-aveam mare lucru de pierdut, nu? Vorba blondei, eu vreau fata, nu parintii.

Si asa mi-au cunoscut ele parintii.

Inca stau sa ma gandesc care a fost prima fata care mi-a cunoscut parintii. Tipa cu mIRCul nu mai stiu daca a ajuns pe la mine pe acasa sau nu, in schimb tipa cu parintii profesori universitari a ajuns o data la mine, dar a stat doar cateva minute. Mama mea a insistat sa intre, asa ca mi-a cunoscut parintii pret de cateva minute. N-a fost nimic interesant, in schimb eu eram mandru ca am trecut de partea asta si ne-am conscut, cate de cat, reciproc parintii.

Urmatoarea fata care a ajuns pe la mine pe acasa si care mi-a concurscut parintii, a fost cea cu care am fost 2 ani impreuna. Imi aduc aminte doar de un revelion petrecut impreuna la mine acasa si cateva mese in familie. Parintii mei destul de maleabili se adaptau oricarei situatii si “intalinrile” au decurs destul de bine.

Dupa ce m-am mutat la Bucuresti, am adus acasa, la Timisoara, 2 iubite. Intalniri cu parintii, plimbat prin oras, alea alea. Parintii mei dornici sa le cunoasca pe ele, dar si eu la fel de dornic sa vad reactiile samd. Eu tin minte ca eram uneori destul de nesimtit si lasam fata singura cu parintii, iar eu ma duceam in cealalta camera sa dorm sau sa ma dau pe net :))

Pan’ la urma cred ca astea sunt niste praguri – intalnirile cu parintii si cu prietenii. Daca fata trece testul si se intelege bine cu parintii si prietenii mei, iar acestia o plac la randul lor, totul e perfect. Conteaza pasul asta, pentru ca prietenii si parintii sunt parte din viata ta, pentru ca atunci cand vei avea probleme cu el/ea ei vor fi cei care-ti vor fi alaturi sa-ti dea sfaturi si sa-ti ofere un umar pe care sa-ti versi lacrimile.

Tu ai avut intamplari haioase cu parintii/prietenii ei/lui?

Written by: OLiX

Sunt OLiX :) Atunci cand nu postez pe blog ma auzi la radio sau ma vezi pe instagram!

Latest comments

  • Copila blonda 22 March 2009, 23:48

    hey, da’ treaba era în cadrul concursului cu prezervative. Despre părinţi am scris eu aşa…

  • BabyRacy 23 March 2009, 00:15

    am ras cu lacrimi la unele pasaje;;) astept cu maaar interes si part2:P

  • nashu_mare 23 March 2009, 09:56

    Bun post. Ai scris misto.

    Si ca sa nu fie doar comentariu de pitzipoanca, sa fiu un pic si ontopic: adica tu vrei sa sugerezi aici ca acum nu ai mai fi timid?

  • nashu_mare 23 March 2009, 10:12

    Eu nu am inteles niciodata de ce ar conta sa te pui bine cu parintii, mai ales cand nu aspiri la o relatie oficializata, de genul casatoriei. Ce ar putea sa iti faca tatal? Sa te bata?

    M-a durut intotdeauna in fund de tatal ei. Si aici folosesc un “ea” generic. Bine, fiecare tata (pe care l-am cunoscut. Daca stau sa ma gandesc a fost o singura exceptie) vroia sa ma imbete, sa ma imbuibe cu mancare sau sa ne uitam impreuna la meciuri, de nu mai stiu/stiam cum sa scap. Aceeasi problema o am si cu unii din parintii fetelor cu care sunt doar prieten. :|

  • nashu_mare 23 March 2009, 10:26

    Ori asta ori am fata de bautor. :D

  • nashu_mare 23 March 2009, 10:31

    Eh, folosesc un fond de ten de calitate.

  • natalia 23 March 2009, 12:05

    Conscut? :))
    Interesante intamplari! Parintii mei si prietena fratelui meu nu s-au intalnit prea des, dar atunci cand se vad, se inteleg foarte bine. Acelasi lucru se intampla si intre el si parintii ei.

  • popescul 23 March 2009, 12:31

    saraca fata cu canalul,cum s-o puna pe maica-sa sa te sune si sa te intrebe ce e ala canal:)))) Dumnezeuleee era un fel de mircea radu care pentru a va impaca trebuia sa inteleaga mai intai ce e ala canal:))

  • natalia 23 March 2009, 13:09

    Si inca ceva, cum e posibil ca atunci cand prezinti parintilor o prietena, tu sa pleci in alta camera, sa dormi sau sa te dai pe net? Pai e frumos? :)) Nu se suparau fetele?

  • Acadea 23 March 2009, 13:51

    cu nici o fata nu am ajuns in faza de cun pariti …deci nici o probleme :))

    oricum mishto rau ce ai scris ;)

  • Mihai 23 March 2009, 14:04

    frumoase intalniri si sedinte olix :D

  • madu 23 March 2009, 14:33

    o da…;)…la tn a mers aproape perfect:),dar l mn a fost ff haios pt k cea mai lunga relatie a mea a fost cu,cumnatul meu(fratele prietenei lui fratemiu).Ii cunosteam parintii,imi cunostea parintii,dar au fost nij certuri intre noi si ne-am desp:))…:-@…..De craciun si relevion fam noastre au petrecut impreuna aceste sarbatori.Toate bune si frumoase cand in acea zi aflu k el i-a spus mamei sale de relatia noastra:)) si nu stiam dc se uita l mn mai ciudat.A mai trecut ceva timp si ne-am impacat,a durat mai mult k prima data:),dar m-a suparat si i-am dat papucii(se intal si cu alte feteX().Fratemiu stia:-S si intr-o zi m-am certat cu el si a aflat si mama,dar nu a reactionat prea frumos:)),adik i-a facut o caracterizare mai….’frumoasa’…:P.Bn k nu mai tin la el:D/.:*

  • madu 23 March 2009, 14:38

    sorry:D.o sa tin minte:P.:*

  • Sh@rk 4u 23 March 2009, 16:15

    “Conteaza pasul asta, pentru ca prietenii si parintii sunt parte din viata ta, pentru ca atunci cand vei avea probleme cu el/ea ei vor fi cei care-ti vor fi alaturi sa-ti dea sfaturi si sa-ti ofere un umar pe care sa-ti versi lacrimile.”
    Foarte adevarat ce ai scris,familia si prietenii sunt cei care te ajuta sa treci peste greu :)
    Frumos articol..am mai aflat cate ceva despre tine :)

  • Alex 24 March 2009, 22:20

    Sunt satul de duminici cu socrii si enspemii de feluri de mancare de fiecare data shi enspemii de feluri de bautura, le-am explicat nu odata , ca m-am lasat de HALBERISM :)) … in rest .. its ok

Post a comment